Atacul de panică
Ce este atacul de panică?
Anxietatea, panica reprezintă o frică fără obiect, adică pacientul nu poate preciza motivul îngrijorării sale, cel care i-a produs atacul de panică, acesta nefiind legat de nicio amenințare externă. Atacul de panică apare brusc și crește în intensitate, intensitatea maximă atingând-o la aproximativ 10 minute de la debut, apoi aceasta scade treptat.
Ce simptome are atacul de panică?
Atacul de panica se manifestă printr-un episod scurt (circa 2h) de anxietate, teamă, frică intensă, însoțite de acuze somatice:
- senzație de sufocare;
- amețeală, vertij, leșin;
- transpirații reci;
- frisoane, valuri de căldură;
- palpitații;
- dureri în piept;
- tremor al extremităților, furnicături, tensiune musculară;
- greața, diaree, crampe abdominale;
- uscăciunea gurii.
Pacienții au senzația că se va întâmpla ceva rău.
Cauze atac de panică:
Cu toate ca majoritatea atacurilor de panică nu au un factor declanșator, printre posibilele cauze ale acestora amintim:
- stresul acut și cronic;
- exercițiile fizice intense;
- excesul de cofeină;
- excesul de nicotină;
- excesul de alcool;
- consumul de droguri recreaționale;
- bolile somatice;
- schimbarea mediului (locuință, job, oraș, tara) sau mediile aglomerate.
Factori de risc:
Riscul de a dezvolta atacuri de panică sau tulburare de panică poate fi crescut de factori genetici, biologici sau psihologici, cum ar fi: un istoric familial de atacuri de panică sau tulburare de panică, un eveniment traumatic major în viață, cum ar fi moartea sau o boală gravă a unei persoane dragi, un eveniment major în viață, cum ar fi divorțul sau nașterea unui copil, schimbări majore în viață, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de cofeină, un istoric de abuz fizic sau sexual în copilarie.
Cum se stabilește diagnosticul
Nu toți cei care au atacuri de panică au și tulburare de panică. Pentru a stabili un diagnostic de tulburare de panică se folosește „Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale” (DSM-5).
Conduita terapeutică
Tratarea atacului de panică include:
- Tehnici de control a respirației;
- Metoda jurnalului – ține o agenda în geantă/ ghiozdan/ mașină și notează simptomele din timpul atacului de panică; astfel subconștientul va realiza că lucrurile nu sunt atât de grave precum par și intensitatea anxietății va scădea;
- Plimbările;
- Închiderea ochilor;
- Psihoterapia;
- Medicația psihiatrică:
- Benzodiazepinele (ex: Xanax);
- Antidepresivele (SSRI, SNRI);
- Propranololul în cazul în care atacul de panică este însoțit de tahicardie (accelerarea bătăilor inimii).
Prognostic
Pacienții cu funcționare premorbidă bună și cu o durată scurtă a simptomelor tind să aibă un prognostic bun. Aproximativ 10-20% dintre pacienți continuă să aibă simptome semnificative. În general, prognosticul pe termen lung este de obicei bun, aproape 65% dintre pacienții cu tulburare de panică atingând remisiunea, de obicei în decurs de 6 luni.
Posibile tulburări asociate
Pe parcursul vieții tulburarea de panică se poate asocial cu depresia, tulburarea obsesiv-compulsivă, fobiile specifice, fobia socială și agorafobia.
Riscuri în lipsa diagnosticului și tratamentului
Atacurile de panică și tulburările de panică pot afecta aproape toate aspectele vieții dacă nu sunt tratate. Poți ajunge să trăiești în frică continuă, ceea ce îți poate afecta negativ calitatea vieții.
Dorești o consultație în clinică sau online?