Tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate sunt un mod dizarmonic de dezvoltare psihică
Personalitatea este un mod inegalabil prin care oamenii văd, percep și se raportează la lumea lor interioară, dar și la cea exterioară.
Tulburările de personalitate sunt un mod aparte prin care unii oameni gândesc, simt și se comportă diferit, comparativ cu normele culturale și sociale. Sunt persistente și generează un disconfort în funcționarea de zi cu zi.
Tulburările de personalitate nu se încadrează într-un tipar tipic de boală, ele sunt de fapt un mod dizarmonic de dezvoltare psihică a unei persoane: încep să apară încă din copilarie, se dezvoltă mult în perioada de adolescență și rămân prezente toata viața.
Persoanele care suferă tulburări de personalitate nu sunt conștiente pe deplin (sau chiar deloc) de impactul lor asupra persoanelor din jur.
Un rol important în cristalizarea trăsăturilor accentuate de personalitate și în cazurile extreme de tulburări de personalitate îl au relațiile interpersonale din copilaria mică (tipul de atașament format, relația mamă-copil, relația mamă-tată, existența oricărui tip de abandon în familie).
Tratamentul tulburărilor de personalitate nu se încadrează în tiparul clasic de “boală psihică”, ci se concentrează pe reducerea simptomelor și a suferinței generate de acestea.
Tulburări de personalitate
10 tipuri de tulburări de personalitate, încadrate în 3 clustere:
B
(emoțional, dramatic, teatral)
Cuprinde:
- personalitatea antisocială
- personalitatea borderline
- personalitatea histrionică
- personalitatea narcisistă
C
(anxios, temător)
Cuprinde:
- personalitatea evitantă
- personalitatea dependentă
- personalitatea obsesiv-compulsivă
Personalități de tip A (excentric, ciudat)
Personalitatea paranoidă
se caracterizează prin:
- suspiciune și neîncredere, ostilitate și gelozie în relațiile cu cei din jur
- teama că informațiile spuse de ei pot fi folosite împotriva lor
- poartă supărare și nu iartă când cineva le greșește
- văd doar intenții ascunse în evenimente neimportante
- caută în permanență indicii, înțelesuri ascunse pentru a-și da seama de adevăr
- sunt în alertă tot timpul, nu se relaxează niciodată
- ajung la medic aduși de familie sau colegii de muncă, aceștia nu mai știu cum să facă față acuzelor aduse de aceste persoane
- consideră că nu au nicio problema, că toți ceilalți au ceva cu ei, că au greșit sau i-au trădat
- argumentele nu au niciun efect asupra credințelor extrem de rigide ale acestor persoane
Personalitatea schizoidă
se caracterizează prin:
- detașare socială și o varietate limitată de expresie a emoțiilor, o răceală emoțională
- nu își doresc relații interpersonale sau de natură sexuală
- preferă să desfășoare activități singuri, cât mai izolați
- nu au prieteni apropiați
- nu găsesc plăcere sau doar foarte puțină în activitățiile pe care le desfașoară
- nu îi interesează părerea celorlalți despre ei, nici cuvintele de laudă și nici critica
Personalitatea schizotipală
se caracterizează prin:
- bizarerii și excentricități ale gândirii, afectului, comportamentului
- sunt în general persoane superstițioase, cu o imaginație foarte bogată
- au o gândire magică ce nu corespunde normelor subculturale
- înfățișare bizară, excentrică
- afect limitat
- lipsa prietenilor sau confidenților
- anxietate socială
Personalități de tip B (emoțional, dramatic, teatral)
Tulburarea de personalitate ANTISOCIALĂ
se caracterizează prin:
- neconformarea cu normele sociale
- comportamente de infracționalitate
- minciuni repetate
- criminalitate
- sado-mascochism
- violarea drepturilor celorlalți
- chiulul
- fuga de acasă
- înșelătorie
- iritabilitate, agresivitate, violență
- lipsă de remuscari.
Există astfel de comportamente cu debut înainte de vârsta de 15 ani. Acești pacienți la prima vedere pot părea de încredere și carismatici, purtând o mască de sanitate. Este mai frecventă la barbați.
Tulburarea de personalitate BORDERLINE
se caracterizează prin:
- instabilitate marcată a relațiilor interpersonale, a imaginii de sine, a emoțiilor
- impulsivitate excesivă
- teamă de abandon real sau imaginar
- comportament automutilant (gesturi, amenințări sau chiar actele propiu-zise)
Tulburarea de personalitate histrionică
se caracterizează prin:
- emoționalitate excesivă
- căutarea atenției (prin aspectul fizic, comportamente seductive)
- ușor de influențat de alții sau de circumstanțe.
Este mai frecventa la femei.
De ce apare? Se crede că dramatismul a fost o metodă de soluționare a diverselor dificultăți interpersonale în copilaria mică.
Tulburarea de personalitate NARCISICĂ
se caracterizează prin:
- grandiozitate (care ascunde un marcat simț al inferiorității)
- aroganță
- nevoia constantă de admirație
- lipsa de empatie
- profită de alte persoane pentru a-și atinge scopurile
- se crede că este “special și unic” și nu poate fi înțeles decât de persoane la fel ca el.
Personalități de tip C (anxios, temător)
Tulburarea de personalitate EVITANTĂ
se caracterizează prin:
- Dorința de a avea mai mulți prieteni, de a fi mai implicat în activități sociale sau mai proactiv în domeniul profesional
- Teamă permanentă de a nu fi criticat sau respins
- Tendința de a evita situațiile sociale
- Timiditate excesivă
Tulburarea de personalitate dependentă
se caracterizează prin:
- Nevoia excesivă de a fi lângă cineva, fie familie sau partener, care uneori devine deranjantă pentru cei din jur
- Teama de a face alegeri, de a-și exprima dezacordul în legătură cu o situație
- Teama de asumare a responsabilității pentru o sarcină
- Lipsă de ințiativă
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
se caracterizează prin:
- Inflexibilitate, încăpățanare, rigiditate
- Perfectionism
- Vă pierdeți în planuri, detalii, reguli și liste până când ajungeți să nu îndepliniți o sarcină pe care v-ați asumat-o
- Dificultatea de a delega sarcini pentru că ceilalți nu fac lucruile exact cum vă doriți
- Dificultatea de a renunța la lucrurile vechi și nenecesare.
Ce este de făcut?
Primul pas către îmbunătățirea calității vieții dumneavoastră este dorința de a cunoaște cauza pentru care pare că provocările dumneavoastră sunt mai dificile decât ale celorlalți și modul prin care vă puteți ajuta.
Cheia către o ameliorare durabilă a acestor tipare de gândire rămane psihoterapia, fiind recomandat să apelați la terapie cognitiv-comportamentală, terapie dialectică-comportamentală, terapie de acceptare și angajament sau terapie psihodinamică. Terapia de grup și grupurile de suport vă ajută să cunoașteți oameni care se confruntă cu provocari similare cu ale dumneavoastră, să vă simțiți mai puțin izolați și să învățați din experințele lor. Când lucrurile devin prea dificile și se strecoară în viața dumneavoastră tristețea sau frica, puteți apela cu încredere la un psihiatru care vă va ajuta să depașiți momentul și să vă puteți concentra eforturile spre a face viața mai ușoară și mai frumoasă.
Dorești să programezi o consultație în clinică sau online?