Dependența de substanțe psihoactive
Ce este Dependența de substanțe psihoactive?
Dependența de substanțe psihoactive reprezintă o boală psihică cronică, o stare ce rezultă din consumul periodic sau continuu al unui drog. Aceasta este de 2 tipuri:
- Dependența psihică – nevoia psihologică de a consuma o substanță; abstinența provoacă o dorință imperioasă de a recurge din nou la respectiva substanță
- Dependența fizică – nevoia de a continua consumul unei substanțe pentru a evita sevrajul
Un pacient poate fi considerat dependent de o anumită substanță dacă întrunește 3 dintre următoarele criterii, pe parcursul a 12 luni:
- Toleranța – pacientul consumă doze din ce în ce mai mari din respectiva substanță pentru a atinge efectul dorit
- Abstinența – încetarea/reducerea consumului provoacă o deteriorare semnificativă în funcționarea socială și profesională a pacientului
- Substanța este luată în cantități mai mari sau pe o perioadă mai lungă de timp decât era preconizat
- Pacientul are o dorință puternică de a opri/controla consumul respectivei substanțe
- Pacientul petrece o mare parte din timp pentru a procura și consuma substanța, dar și pentru a se recupera după efectele acesteia
- Pacientul își abandonează/reduce activitățile sociale și profesionale
Pacientul continuă uzul substanței, deși conștientizează că are o problemă fizică sau psihică, din cauza acesteia (ex: continuă să consume cocaina, deși știe că îi induce depresie)
Simptome:
Substanțele psihostimulante sunt: cocaina, amfetaminele, MDMA “Ecstasy”, MDA. Acestea stimuleaza eliberarea de dopamină și de adrenalină, care sunt asociate cu placerea și recompensa. Asadar, pacienții care consumă substanțe psihostimulante vor prezenta:
- Creșterea energiei
- Creșterea performanței
- Euforie
- Logoree
- Hiperactivitate
- Furie
- Tulburări de judecată
- Hipertensiune arterială
- Tahicardie (accelerarea bătăilor inimii)
- Aritmii (tulburări de ritm cardiac)
- Pupile dilatate
- Depresie respiratorie
Sevrajul la substanțe psihostimulante se manifestă prin:
- Depresie severă cu risc foarte crescut de suicid
- Coșmaruri
- Insomnii
- Creșterea apetitului alimentar
- Agitație psihomotorie
Substanțele halucinogene sunt: LSD, Psilocibina, Fenciclidina. Acestea acționează pe neurotransmițătorii de serotonină, astfel încat afectează starea de spirit și percepția, alterând profund realitatea psihică și fizică. Astfel, pacienții care consumă substanțe halucinogene vor avea următoarele simptome:
- Depersonalizare (deconectarea persoanei de corp și minte)
- Halucinații (pacienții văd/aud lucruri care în realitate nu există)
- Hipervigilența
- Ideație paranoidă (li se pare că sunt urmăriți, că oamenii din jur le vor răul)
- Pupile dilatate
- Tahicardie (accelerarea bătăilor inimii)
- Hipertensiune arterială
- Tremor
- Pierderea capacității de coordonare motorie
Acestea actioneaza pe neurotransmitatorii de serotonina, astfel incat afecteaza starea de spirit si perceptia, alterand profund realitatea psihica si fizica. Astfel, pacientii care consuma substante halucinogene vor avea urmatoarele simptome:
- Depersonalizare (deconectarea persoanei de corp si minte)
- Halucinatii (pacientii vad/ aud lucruri care in realitate nu exista)
- Hipervigilenta
- Ideatie paranoida (li se pare ca sunt urmariti, ca oamenii din jur le vor raul)
- Pupile dilatate
- Tahicardie (accelerarea batailor inimii)
- Hipertensiune arteriala
- Tremor
- Pierderea capacitatii de coordonare motorie
Acestea actioneaza pe neurotransmitatorii de serotonina, astfel incat afecteaza starea de spirit si perceptia, alterand profund realitatea psihica si fizica. Astfel, pacientii care consuma substante halucinogene vor avea urmatoarele simptome:
- Depersonalizare (deconectarea persoanei de corp si minte)
- Halucinatii (pacientii vad/ aud lucruri care in realitate nu exista)
- Hipervigilenta
- Ideatie paranoida (li se pare ca sunt urmariti, ca oamenii din jur le vor raul)
- Pupile dilatate
- Tahicardie (accelerarea batailor inimii)
- Hipertensiune arteriala
- Tremor
- Pierderea capacitatii de coordonare motorie
Cauze
O combinație de factori influențează riscul de dependență. Cu cât o persoană are mai mulți factori de risc, cu atât este mai mare șansa ca consumul de droguri să conducă la dependență. De exemplu:
- Risc genetic – Genele cu care se nasc oamenii reprezintă aproximativ jumătate din riscul de dependență al unei persoane. Sexul, etnia și prezența altor tulburări mintale pot influența, de asemenea, riscul de consum și dependență de droguri.
- Mediu inconjurator. Mediul unei persoane include multe influențe, de la familie și prieteni până la statutul economic și calitatea generală a vieții. Factori precum presiunea colegilor, abuzul fizic și sexual, expunerea timpurie la droguri, stresul și îndrumarea părinților pot afecta foarte mult probabilitatea unei persoane de a consuma droguri și a dependenței.
Factori de risc
Factorii de risc pentru consumul de substanțe cu risc crescut de către tineri pot include:
- Istoric familial de consum de substanțe
- Atitudini favorabile ale părinților față de comportament
- Supraveghere parentală redusă
- Consumul de substanțe al părinților
- Respingerea familiei a orientării sexuale sau a identității de gen
- Asocierea cu alți consumatori de substanțe
- Lipsa conexiunii școlare
- Performanță academică scăzută
- Abuz sexual în copilărie
- Probleme de sănătate mintală
Diagnostic
Diagnosticarea dependenței de droguri (tulburarea consumului de substanțe) necesită o evaluare amănunțită și adesea include o evaluare de către un psihiatru, un psiholog sau un consilier autorizat pentru alcool și droguri. Testele de sânge, urină sau alte teste de laborator sunt folosite pentru a evalua consumul de droguri, dar nu sunt un test de diagnostic pentru dependență. Cu toate acestea, aceste teste pot fi utilizate pentru monitorizarea tratamentului și recuperării.
Pentru diagnosticarea unei tulburări legate de consumul de substanțe, majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale folosesc criteriile din Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie.
Conduita terapeutică
Tratamentele pentru dependența de droguri includ consiliere, medicamente sau ambele. Cercetările arată că combinarea medicamentelor cu consilierea oferă cele mai bune șanse de succes. Consilierea poate fi individuală, de familie și/sau de grup.
Prognostic
Prognostic favorabil cu tratament adecvat și susținere. Aproximativ 75% dintre toți oamenii care caută tratament pentru dependență au succes.
Posibile tulburări asociate
Cele mai frecvente comorbidități psihiatrice în rândul persoanelor cu tulburări legate de consumul de substanțe sunt depresia, anxietatea, stresul posttraumatic și tulburările de personalitate (în principal antisociale și borderline).
Riscuri în lipsa diagnosticului și tratamentului
Fără tratament, dependența poate provoca probleme grave de sănătate, chiar deces. Poate dăuna relațiilor personale, poate duce la dificultăți financiare și poate cauza probleme juridice. Dependența netratată dăunează și membrilor familiei, iar efectele pot afecta și generațiile viitoare.
Dorești o consultație în clinică sau online?