Tulburări de alimentație

=>Tulburarea de alimentatie compulsiva

Aceasta tulburare se prezinta sub forma unor episoade recurente in care persoana in cauza mananca mai mult si mai repede decat majoritatea oamenilor aflati in aceeasi situatie, simtind o lipsa de control a comportamentului. Pacientul mananca si cand nu ii este foame, fiind deranjat de imposibilitatea de a se stapani, de a se opri din mancat. Frecvent se ajunge la senzatia de plenitudine inconfortabila, dureroasa, iar pe termen lung apare cresterea in greutate.

Unele persoane mananca singure si se ascund de familie si prieteni deoarece se simt jenate, dezgustate de propria persoana si vinovate pentru comportamentul neadecvat pe care ceilalti l-ar putea judeca.

A nu se confunda cu bulimia, care prezinta pe langa alimentatia compulsiva si comportamente compensatorii precum inducerea de varsaturi sau practicarea exercitiilor sportive intense, excesive, pentru a pastra controlul greutatii.

=> Tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv

Se manifesta printr-o lipsa aparenta a interesului pentru mancare si pentru a manca, unii pacienti devenind dependenti de suplimente alimentare sau de solutii perfuzabile in incercarea de a inlocui mancarea.

Se cunosc doua posibile cauze ale evitarii alimentarii; prima are legatura cu sensibilitatea senzoriala exagerata a persoanei in cauza, care percepe mancarea ca avand miros/gust/textura/culoare etc. neplacute. Aceasta situatie apare cel mai frecvent la copii. A doua varianta este cea in care o teama de varsatura/inec cu mancare/balonare/dureri gastrice etc. face un individ sa evite alimentatia. Temerile legate de consecintele nefavorabile ale alimentarii pot sa apara la orice varsta si sunt mai frecvente in cazul pacientilor cu patologie gastro-intestinala care pot prezenta diverse simptome aparute in timpul sau post-alimentare.

Consecintele evitarii alimentatiei sunt de doua feluri:

1. somatice: scadere in greutate sau deficit de crestere la copii, precum si deficite nutritionale semnificative obiectivate prin anemie, carente de vitamine si minerale, amenoree (oprirea ciclului menstrual), infertilitate, tulburari de ritm cardiac, toleranta scazuta la frig.
2. psihosociale: viata individului si a celor din jurul sau sunt afectate prin stresul aparut la orele mesei, situatii stanjenitoare din cadrul unor evenimente, incapacitatea de a iesi la un restaurant cu familia sau prietenii etc.

Factori de risc pentru aparitia acestei afectiuni sunt: copiii ai caror mame sufera de tulburari de alimentatie, persoanele cu anxietate, depresie, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburari gastro-intestinale, vasaturi in antecedentele recente.

Bine de știut!

-Nu se pune diagnosticul de tulburare de aport alimentar de tip evitant/restrictiv in cazul postului religios, a lipsei alimentelor datorată sărăciei sau a unor afectiuni medicale ce impiedica mestecarea sau inghitirea alimentelor.

=> Anorexia nervoasa

Se manifesta printr-o teama intensa de ingrasare sau obezitate la o persoana cu greutate sub limita normalului pentru genul, varsta, inaltimea respective. Aceasta frica apare din cauza perturbarii perceptiei asupra propriei forme a corpului, persoana neputand accepta ca este subponderala. Paradoxal, pe masura ce pacientul scade in greutate, teama de îngrășare se intensifică. Acesta isi verifica frecvent diverse parti ale corpului in oglinda, se masoara, se cantareste.

Scaderea in greutate apare prin doua metode:

1. prin dieta restrictiva, post si exercitii fizice excesive
2. episoade de alimentatie compulsiva (pacientul mananca o cantitate exagerata de mancare intr-o perioada scurta de timp), urmate de evacuare (prin inducerea vomei sau utilizarea de laxative)

Deficitul de nutrienti si comportamentele disfunctionale repetate conduc la multiple efecte nefavorabile asupra sanatatii fizice si psiho-emotionale. Astfel, in momentul in care  cere ajutorul medical, o persoana cu anorexie poate prezenta urmatoarele simptome sau boli asociate:

–           somatic: anemie, deficite de electroliti si minerale, tulburari de ritm cardiac, deshidratare, par fragil si unghii casante, intoleranta la frig, osteoporoza, infertilitate, imunitate deficitara, carii dentare.

–           psiho-emotional: dificultati de concentrare si memorie cu incetinirea gandirii (bradipsihie), iritabilitate, insomnii sau somnolenta continua, retragere sociala, stari depresive.

Bine de știut!

-In mod paradoxal, cu cat dieta este mai restrictiva, cu atat mai dificila va fi pierderea in greutate. Acest fenomen apare deoarece corpul uman are posibilitatea de a reseta nivelul de baza al metabolismului in functie de aportul alimentar. Astfel, pentru a asigura supravietuirea individului, organismul sau va limita pierderile de energie (adica slabirea in greutate) și va trece în modul de „stocare de energie” în momentul în care aportul alimentar scade sau orarul meselor devine haotic.

-Anorexia nervoasa apare cel mai frecvent la femeile tinere (de 10 ori mai frecvent decat la barbati), persoanele din culturile in care un corp suplu este dezirabil si la persoane care isi desfasoara activitatea in anumite domenii (de exemplu atletism, industria modei).

=> Bulimia nervoasa

Este o tulburare manifestata prin episoade de alimentatie compulsiva urmate de comportamente compensatorii, repetitive, prin intermediul carora individul incearca sa previna cresterea in greutate (varsaturi, purgatie, exercitii fizice in exces).

Alimentatia compulsiva se manifesta prin mancatul rapid si in cantitate mare, frecvent in secret, a unor alimente pe care persoana in cauza le evita in mod obisnuit. In cadrul acestor episoade apare senzatia de lipsa de control a comportamentului, pacientul simtindu-se vinovat pentru imposibilitatea de a se opri din mancat. Totusi daca persoana in cauza este surprinsa de intrarea in camera a partenerului/parintilor/prietenilor, exista posibilitatea de a-si controla comportamentul din cauza jenei resimtite.

Bulimia debuteaza cel mai frecvent in adolescenta, cu prilejul unui eveniment de viata stresant sau in timpul unei diete pentru scaderea in greutate. Odata intrate in obisnuinta, aceste comportamente persista cel putin cativa ani, continuu sau intermitent.

Aceasta afectiune apare mai frecvent la persoane cu stima de sine scazuta, depresivi, anxiosi, precum si la cei care lucreaza in domenii in care un corp suplu reprezinta idealul de frumusete.

Consecintele nefavorabile ale bulimiei, ca in cazul altor tulburari de alimentatie, pot fi de ordin psiho-emotional (episoade depresive, insomnie, iritabilitate, afectarea vietii sociale), dar si de ordin fizic, manifestate prin anemie, deficit de vitamine si minerale, tulburari ale glandelor endocrine, probleme cardiace, dependenta de laxative, accidentari in timpul exercitiilor sportive in exces.

Bine de știut!

-Unele persoane cu bulimie nervoasa devin capabile de a voma la propria comanda.

-Exista persoane care prezinta atat faze de anorexie, cat si de bulimie, pe parcursul vietii. Spre deosebire de anorexie, unde pacientul scade in greutate sub limita admisa, in bulimie greutatea persoanei este normala sau chiar crescuta.

-Diagnosticul de bulimie nu se poate pune pe baza gustarilor frecvente pe parcursul unei zile, a meselor bogate de sarbatori sau din vacante deoarece acestea nu sunt considerate  alimentație compulsiva.

Cauzele Tulburarilor de alimentatie:

Nu știm exact ce cauzează tulburările de alimentație.

Este mai probabil să aveți o tulburare de alimentație dacă:

• dumneavoastră sau un membru al familiei dumneavoastră aveți antecedente de tulburări de alimentație, depresie sau abuz de alcool sau droguri
• ai fost criticat pentru obiceiurile alimentare, forma corpului sau greutatea
• ești foarte îngrijorat că ești slab, mai ales dacă simți și presiune din partea societății sau a slujbei tale, de exemplu, balerini, modele sau sportivi
• ai anxietate, stimă de sine scăzută, o personalitate obsesivă sau ești perfecționist
• ai fost abuzat sexual.

Factori de risc:

Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta o tulburare de alimentație, inclusiv:

• Istoric familial. Tulburările de alimentație sunt mai probabil să apară la persoanele care au părinți sau frați care au avut o tulburare de alimentație.
• Alte probleme de sănătate mintală. Traumele, anxietatea, depresia, tulburarea obsesiv-compulsivă și alte probleme de sănătate mintală pot crește probabilitatea unei tulburări de alimentație.
• Dietă și infoametare. Dieta frecventă este un factor de risc pentru o tulburare de alimentație, în special în cazul unei greutăți care crește și scade constant atunci când intră și renunță la diete noi
• Bullying în cee ace privește greutatea. Persoanele care au fost tachinate sau hărțuite pentru greutatea lor au mai multe șanse de a dezvolta probleme cu alimentația și tulburările de alimentație.
• Stres. Fie că este vorba de plecarea la facultate, mutarea, obținerea unui nou loc de muncă sau o problemă de familie sau relație, schimbarea poate aduce stres. Și stresul poate crește riscul unei tulburări de alimentație.

Cum se stabilește diagnosticul

Tulburările de alimentație sunt diagnosticate pe baza simptomelor și a unei revizuiri a obiceiurilor și comportamentelor alimentare.

Pentru a obține un diagnostic, este posibil să aveți nevoie de:

• Un examen fizic. Medicul vă va examina probabil pentru a exclude alte cauze medicale pentru problemele dumneavoastră alimentare. De asemenea, vor fi necesare teste de laborator.
• Evaluare a sănătății mintale. Un profesionist în sănătate mintală vă întreabă despre gândurile, sentimentele și despre obiceiurile și comportamentele alimentare. De asemenea, vi se poate cere să răspundeți la o serie de întrebări pentru a ajuta la diagnostic.

Conduita terapeutică

Tratamentul depinde de tipul dumneavoastră specific de tulburare de alimentație. Dar, în general, include:

• Educarea despre alimentația adecvată.
• Dezvoltarea de obiceiuri alimentare sănătoase.
• Terapie comportamentală
• Medicamente, dacă este nevoie.

Prognostic

Recuperarea durează în medie 7 până la 10 ani. În acest interval de timp, persoanele pot avea perioade lungi de recuperare stabilă, pot avea nevoie de diferite grade de sprijin profesional și (realitatea grea) pot trece prin diverse comportamente și recăderi legate de tulburări alimentare.

Posibile tulburări asociate

Cele mai frecvente tulburări psihiatrice care apar concomitent cu tulburările de alimentație includ tulburări de dispoziție (de exemplu, tulburare depresivă majoră), tulburări de anxietate (de exemplu, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburare de anxietate socială), tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și traume, consum de substanțe, tulburări de personalitate (de exemplu, Tulburare de personalitate bordeline, disfuncție sexuală, autovătămare non-suicidară și ideație de suicid.

Riscuri în lipsa diagnosticului și tratamentului

Tulburările de alimentație sunt a doua cea mai letală tulburare psihiatrică, urmată doar de tulburarea consumului de opioide.

Restricționarea semnificativă a caloriilor, vărsăturile sau exercițiile fizice extreme pot afecta sănătatea generală. O tulburare de alimentație netratată vă expune riscului de probleme grave, cum ar fi:

• Aritmie, insuficiență cardiacă și alte probleme cardiace.
• Boala de reflux gastroesofagian sau BRGE
• Probleme gastrointestinale.
• Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială).
• Insuficiență de organ și leziuni ale creierului.
• Osteoporoza și deteriorarea dinților.
• Deshidratare severă și constipație.
• Amenoree și infertilitate.
• Accident vascular cerebral.