Tulburările afective sunt de departe cele mai des întâlnite boli psihice la români, iar în cadrul lor cea mai frecventă este depresia. Nu sunt de neglijat însă nici tulburările de anxietate sau tulburările de alimentaţie.
Ritmul de viaţă trepidant, munca în exces, suprasolicitarea, lipsa unei alimentaţii corespunzătoare, oboseala, somnul insuficient, biciuirea organismului cu diferite stimulente duc inevitabil la boli somatice sau psihice. Apare întâi un conflict intrapsihic care, nerezolvat, duce la diferite manifestări: de la atacul de panică până la somatizări.
Atacul de panică este o urgenţă psihiatrică ce poate îmbrăca tabloul unei tulburări cardiace. În general, apare după sau în timpul unor perioade stresante de viaţă sau care ne-au suprasolicitat, cu atât mai mult dacă suprasolicitarea a fost pe o durată de timp îndelungată. Trebuie ca pacientul să îşi schimbe modul de viaţă, să renunţe la psihostimulente de tip alcool, cafea, energizante etc.
După primul atac de panică, persoana trebuie să înveţe să conştientizeze că nimic rău nu i se poate întâmpla, să înveţe să-şi gestioneze frica intensă, să ştie cum să evite hiperventilaţia. În cazul unui tratament timpuriu şi corect, simptomele se ameliorează şi în final dispar.
Nu putem spune că românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor, însă putem constata că din ce în ce mai mulţi români au început să uite că duminica este zi de odihnă şi relaxare, fapt ce va duce inevitabil la o vizită ulterioară la psiholog sau psihiatru. Acesta este preţul plătit de civilizaţia modernă: suprasolicitarea sau sindromul burnout.
