Bolile psihice se manifestă din ce în ce mai frecvent la copii. În primul rând, se constată o scădere a vârstei la care apar dependenţele. Statisticile arată că a scăzut vârsta de la care copiii încep sî fumeze şi să consume alcool sau droguri.
Prevenţia ar trebui să înceapă încă din şcoala primară sau grădiniţă. Aşa cum copilul este învăţat că trebuie să se spele pe mâini pentru a se feri de microbi, tot astfel trebuie să i se prezinte de către adulţi riscurile consumului de droguri pentru a se putea feri mai târziu. În cazul toxicomaniilor, de exemplu, prevenţia joacă un rol central. Este mult mai simplu să educi adolescenţii în privinţa efectelor nocive ale drogurilor, fumatului sau alcoolului, decât să tratezi boala deja instalată.
Cele mai frecvente simptome care indică instalarea unei tulburări psihice la adolescent sunt: insomnia, teama persistentă, tristeţea, oboseala cronică, plânsul facil, irascibilitatea. Toate acestea ar trebui să ne facă să ne gândim că ar fi potrivit să ne adresăm unui medic.
De asemenea, dacă există schimbări majore în comportamentul adolescentului, fără un motiv aparent, cu izolare, bizarerii, deliruri, halucinaţii, gândul morţii sau planuri de moarte, pacientul trebuie să se prezinte la psihiatru.
În cazul copiilor şi al tinerilor, comportamentul suicidar include o motivaţie depresivă, probleme emoţionale, comportamentale şi sociale, abuzul de substanţe, pierderea relaţiilor romantice, inabilitatea de a depăşi dificultăţile şcolare sau de a face faţă altor stresori de mediu, stima de sine scăzută sau neputinţa de a rezolva problemele din relaţiile familiale.
Risc mai mare de suicid apare la copiii care provin din familii aflate în divorţ, la cei cu un mod auto-depreciativ de gândire, precum şi la adolescenţii care adoptă comportamente beligerante sau de sfidare în relaţia cu adulţii. Descoperirea la timp a simptomelor depresive şi instituirea urgentă a tratamentului specific pot conduce la scăderea semnificativă a numărului sinuciderilor.
